Elefantul în feng shui: ce simbolizează, unde se pune și ce e cu trompa în sus

Elefantul pe scurt

Elefantul este, în feng shui, simbolul puterii care nu are nevoie să se impună: forța liniștită care ține casa dreaptă, aduce sprijin de sus și apără fără să atace.

• Este un simbol de stabilitate, protecție și sprijin — nu de agresivitate.
• Numele lui chinezesc, 象 (xiàng), înseamnă și „elefant”, și „semn, manifestare”. De aici vine toată bogăția simbolului.
• Elefantul cu vaza este forma clasică: 瓶 (píng, vază) sună ca 平 (píng, pace) — obiectul spune „în casa asta domnește pacea”.
• Trompa în sus sau în jos nu te limitează. Ambele poziții sunt bune, fiecare cu rolul ei: trompa ridicată e forma energică, perechea cu trompa coborâtă e cea pentru familie și copii.
• La curtea imperială chineză, elefanții nu erau decor: purtau vase de bronz în procesiunea împăratului și urcau în ranguri ca funcționarii.
• Nu e un animal exotic împrumutat: elefanții au trăit în China, până departe în nord, cu trei mii de ani în urmă.

Ce simbolizează elefantul în feng shui

Elefantul reprezintă puterea care stă locului. Nu forța care lovește, ci greutatea care nu poate fi clintită. În feng shui, asta se traduce direct: o casă cu elefant este o casă care se ține pe picioarele ei.

Sensurile lui se așază pe trei straturi, iar toate trei lucrează în același timp.

Stabilitate

Elefantul are cel mai mare corp și cel mai calm pas dintre animalele simbolice. E ceea ce feng shui-ul numește sprijin solid: baza care nu se mișcă, indiferent ce se întâmplă în jur. Un elefant așezat lângă intrare sau într-un colț important al casei ține locul acela ancorat.

De asta e simbolul preferat pentru perioadele instabile — mutări, schimbări de serviciu, ani în care nimic nu stă pe loc.

Protecție

Elefantul apără prin prezență, nu prin atac. Nu are colți amenințători, nu arată agresiv, nu sperie pe nimeni. Și tocmai de asta poate sta la vedere, în hol sau în living, acolo unde un dragon sau un gardian feroce ar apăsa camera.

E protecția potrivită pentru o casă în care locuiesc copii și bătrâni: fermă, dar blândă.

Sprijin de sus

Al treilea sens e cel mai puțin cunoscut și cel mai valoros. La curtea imperială chineză, elefantul era animalul care aducea comoara și mergea în fruntea procesiunii împăratului. Era însemnul unei domnii pașnice și al ordinii care funcționează.

Transpus în casă, elefantul înseamnă sprijinul care vine de sus: șeful care te susține, omul influent care te recomandă, ușa care se deschide fără să fi împins-o. În feng shui, categoria asta se numește norocul mentorului, iar elefantul este unul dintre simbolurile ei clasice.

De ce elefantul, și nu alt animal

Pentru că numele lui face o legătură pe care niciun alt animal nu o are. Caracterul 象 (xiàng) înseamnă „elefant”, dar înseamnă în același timp „semn, imagine, manifestare” — lucrul care se arată, dovada vizibilă.

Iar sunetul lui e foarte apropiat de 祥 (xiáng), „de bun augur”.

Așa că un elefant într-o casă chinezească nu era doar un animal. Era semnul că lucrurile merg bine, făcut vizibil. Un obiect care spune, printr-un joc de cuvinte pe care oricine îl înțelegea, că în casa aceea e ordine și pace.

La ce te ajută, concret, elefantul în casă

Întrebarea reală nu e „ce simbolizează”, ci „ce se schimbă la mine acasă dacă îl pun”. Iată răspunsul, pe situații.

Dacă simți că nu ai sprijin nicăieri

Aceasta e utilizarea cea mai directă a elefantului. Când munca ta nu e văzută, când ceri și nu ți se răspunde, când ai impresia că împingi singur, elefantul lucrează exact pe zona asta: atrage sprijinul care vine de sus.

Locul lui pentru asta e Nord-Vestul locuinței, sectorul mentorului și al oamenilor care ajută. Un elefant acolo, la vedere, e una dintre cele mai simple aplicații din tot feng shui-ul.

Dacă ai o casă în care nu se așază nimic

Certuri care reîncep, planuri care se schimbă, un sentiment general că nimic nu are greutate. Aici elefantul aduce ancoră. Îl pui în holul de la intrare sau în living, într-un loc unde se vede, și îl lași acolo.

Efectul, în logica feng shui, e de așezare: casa capătă un punct fix.

Dacă pleci des la drum

Elefantul e un simbol bun de drum, prin sensul lui de bază: pas apăsat, nimic care să se răstoarne, nimic care să se clatine. Se poartă ca amuletă sau se ține în mașină.

Dacă vrei copii sau vrei liniște în familie

Aici se folosește perechea de elefanți cu trompa coborâtă, așezată în Vest — sectorul copiilor și al continuității familiei. Este configurația pentru descendenți, iar trompa lăsată nu e un defect, ci exact forma cerută de acest remediu.

Mulți o pun în dormitor, de o parte și de alta a patului.

Dacă vrei o promovare

Pentru carieră nu se folosește elefantul singur, ci o compoziție anume: maimuța călare pe elefant. Motivul e un joc de cuvinte — a călări elefantul, qí xiàng, sună ca jí xiáng, „noroc” — iar maimuța adaugă istețimea care obține postul.

Se ține pe birou, la vedere.

Ce nu face

Nu ține loc de alarmă, nu vindecă și nu aduce bani direct. Elefantul lucrează pe stabilitate, protecție și sprijin — trei lucruri precise, pe care le face bine. Pentru bogăție directă există alte simboluri, cu alte reguli.

Puterea lui stă tocmai în faptul că e un simbol calm, care se potrivește în orice casă și nu obosește pe nimeni.

Trompa în sus sau în jos: ce trebuie să știi

Aceasta e întrebarea pe care o pun toți, iar răspunsul e mai simplu și mai generos decât ce circulă pe internet: ambele poziții sunt bune.

Arta chineză o dovedește. Un elefant de porțelan din secolul al XVIII-lea, păstrat la National Palace Museum din Taipei, are trompa răsucită în sus și e un obiect auspicios de curte. Elefanții monumentali de piatră de pe Calea Spiritelor a mormintelor Ming, lângă Beijing, o au coborâtă în poziția firească — și sunt tot obiecte de cel mai înalt rang, așezate pe drumul care duce la mormântul împăratului.

Deci poziția trompei nu împarte elefanții în „norocoși” și „nenorocoși”. Ea spune la ce folosești obiectul.

Trompa în sus

Este forma energică. Trompa ridicată e gestul elefantului care trâmbițează — chemare, anunț, energie care urcă. E varianta pe care o alegi când vrei ca simbolul să activeze ceva: sprijin, recunoaștere, un început.

E și forma cea mai populară, motiv pentru care majoritatea statuetelor de pe piață o au.

Trompa în jos

Este forma așezată. Trompa coborâtă e poziția de repaus a animalului, cea din sculptura monumentală chineză, și e forma folosită acolo unde vrei stabilitate și continuitate, nu activare.

De aceea perechea pentru copii și descendenți se face cu trompa în jos. E o alegere deliberată, nu un compromis.

Regula pe care o poți uita

„Elefantul cu trompa în jos varsă norocul” nu vine din feng shui. E o vorbă de tipul potcoavei care trebuie ținută cu capetele în sus, apărută în folclorul occidental modern — prima consemnare într-o arhivă de folclor e din 1970, în Statele Unite.

Dacă ai deja acasă un elefant cu trompa lăsată, nu ai greșit nimic. Uită-te la ce vrei de la el și pune-l unde trebuie.

Elefantul cu vaza: forma clasică

Dacă există o formă „autentică” a elefantului chinezesc, aceasta e: elefantul care poartă o vază pe spate.

Se numește 太平有象 (tàipíng yǒu xiàng) și e construit pe un joc de cuvinte perfect. Vaza se spune 瓶 (píng), iar pacea se spune 平 (píng) — același sunet. Iar 象 înseamnă deopotrivă „elefant” și „semn, manifestare”.

Așa că obiectul se citește pe două voci în același timp: „când e pace, se vede” și „elefantul poartă pacea”. E una dintre cele mai elegante compoziții din tot repertoriul chinezesc de simboluri auspicioase.

Nu e o invenție modernă

Forma e veche și documentată. Art Institute of Chicago păstrează un suport pentru bețișoare parfumate din dinastia Yuan (1271–1368), modelat ca un elefant care ține o vază lobată. National Palace Museum are exemplare Qing de porțelan și de email cloisonné, catalogate explicit sub numele taiping youxiang, iar Metropolitan Museum of Art are un elefant de jad cu vază din secolele XVIII–XIX.

Deci nu vorbim de o rețetă de amenajare apărută prin anii ’90, ci de un motiv de curte imperială, cu obiecte de muzeu în spate.

Ce înseamnă pentru casa ta

Elefantul cu vaza e alegerea pentru casa care vrea liniște. Nu bani, nu carieră, nu dragoste: ordine. E simbolul pe care îl pui într-o casă în care s-a certat prea mult, sau într-una nouă, ca să pornească pe picior bun.

Se așază la vedere, în camera principală, și nu are nevoie de nimic altceva lângă el.

Traducerea de evitat

Vei găsi pe internet „elefantul cu vaza atrage prosperitatea”. Nu asta spune. Rebusul e despre pace și ordine, iar la curtea Qing avea și un sens politic: semnul că domnia e pașnică și că lucrurile stau cum trebuie.

E un sens mai mare decât banii, nu mai mic.

Elefantul cu rinocerul albastru este alt simbol

Perechea elefant–rinocer nu e o variantă a elefantului, ci un simbol de sine stătător, cu logica lui. Merită spus limpede aici, pentru că mulți ajung la ea căutând „elefant feng shui” și cred că e același lucru.

Cei doi nu se despart niciodată. Lucrează împreună, împotriva unei influențe anume — cea legată de pierderi prin luare: furt, spargere, agresiune, necazuri pe drum. Elefantul aduce partea calmă, greutatea care nu se clatină; rinocerul, partea care nu cedează teren. Albastrul lor nu e decorativ: reprezintă elementul Apă.

Are reguli proprii de amplasare și un an de referință care se schimbă, deci nu se aplică nimic din ce scrie mai sus despre elefantul singur. Îi dedicăm un ghid separat.

Unde se pune elefantul în casă

Regula de bază: elefantul se pune la vedere, la nivelul ochilor sau mai jos, și cu spațiu în față. Un elefant înghesuit între obiecte nu are cum să reprezinte stabilitate.

La intrare

Locul cel mai folosit. O pereche de elefanți de o parte și de alta a ușii, înăuntru, transformă intrarea într-un prag apărat. E și cel mai vizibil loc din casă, deci simbolul lucrează de fiecare dată când cineva intră.

Dacă vrei protecție declarată, orientează-i spre ușă. Dacă vrei ca sprijinul să intre în casă, orientează-i spre interior. Ambele variante se practică; alege una și rămâi la ea.

În Nord-Vest

Sectorul mentorului, al oamenilor influenți și al sprijinului. Este cel mai bun loc din casă pentru un elefant singur — aici sensul lui de „sprijin de sus” lucrează la maximum.

Găsești sectorul stând în mijlocul locuinței, cu busola telefonului.

În Vest

Sectorul copiilor și al continuității familiei. Aici se pune perechea cu trompa coborâtă, pentru descendenți și liniște în familie.

În living

Elefantul cu vaza își are locul aici: camera în care stă familia e camera în care vrei pace. Se așază pe un corp de mobilă solid, nu pe o etajeră îngustă.

Pe birou

Doar în compoziție: maimuța pe elefant, pentru avansare. Un elefant simplu pe birou e un obiect frumos, dar nu e un remediu pentru carieră.

În dormitor

Se poate, și e chiar recomandat pentru perechea cu trompa în jos, pusă de o parte și de alta a patului. Evită doar statuetele mari, grele, așezate direct deasupra capului.

În mașină și la tine

Amuletele și cardurile cu elefant sunt făcute exact pentru asta. Nu e o variantă „mai slabă” — e formatul potrivit pentru un simbol care trebuie să te însoțească.

Unde nu se pune

• În baie sau lângă WC. Regulă generală pentru orice simbol.
• Pe podea, în drum. Un elefant peste care se calcă își pierde exact calitatea pe care o reprezintă.
• Cu fața la un perete, la 20 cm de el. Are nevoie de spațiu în față.
• Spart sau ciobit. Un simbol al stabilității cu trompa ruptă nu mai reprezintă stabilitate. Se înlocuiește.

Unul singur, pereche, materiale

Câți

Unul e suficient pentru sprijin și stabilitate. Muzeele lumii sunt pline de elefanți chinezești singuri — nu există nicio regulă care să spună că un elefant singur ar fi greșit.

Perechea se folosește când vrei simetrie la o intrare, sau când remediul o cere explicit — de pildă perechea cu trompa coborâtă, pentru descendenți.

Din ce material

Material	Pentru ce e bun
Bronz, alamă, metal	Cea mai clasică alegere. Metalul întărește sensul de soliditate
Argintiu / alb	Potrivit în Vest și Nord-Vest, sectoare de Metal
Roșu / auriu	Variantele de prosperitate și forță
Jad, piatră	Cel mai aproape de obiectul tradițional chinezesc
Lemn	Frumos ca obiect, dar mai slab ca remediu de stabilitate

Cât de mare

Mai important decât dimensiunea e proporția cu locul. Un elefant de 4 cm pe un birou lucrează la fel de bine ca unul de 30 cm în hol. Ce contează e să se vadă și să nu fie sufocat de alte obiecte.

Compozițiile cu elefant

Elefantul apare rar singur în feng shui-ul aplicat. Cel mai des e baza pe care se așază altceva, iar sensul final îl dă combinația.

Maimuța pe elefant

Pentru avansare în carieră. Jocul de cuvinte e vechi și documentat: qí xiàng („a călări elefantul”) sună ca jí xiáng („noroc”). Maimuța adaugă inteligența practică, cea care obține postul.

Se ține pe birou.

Elefantul cu broasca cu trei picioare

Broasca râioasă cu trei picioare este simbolul clasic al banilor care vin. Așezată pe elefant, capătă stabilitate: nu doar bani, ci bani care rămân.

E combinația pentru cine câștigă bine dar nu reușește să pună deoparte.

Elefantul cu monede sau cu pepită

Aceeași logică, în variantă mai simplă. Elefantul poartă comoara — exact ca elefanții de tribut care aduceau darurile la curtea împăratului.

Ganesh

Ganesh, zeul indian cu cap de elefant, nu face parte din feng shui-ul chinezesc — vine din tradiția hindusă, unde e cel care înlătură obstacolele și se invocă la începutul oricărui lucru nou.

Se folosește foarte mult în casele din România, alături de simboluri feng shui, și nu e nicio problemă în asta, atât timp cât știi că sunt două tradiții diferite. Locul lui e la intrare sau în camera de lucru, ridicat, nu pe podea.

De unde vine simbolul

Elefanții au trăit în China

Prima corecție, și e importantă: elefantul nu a fost pentru chinezi un animal din povești. A fost un animal pe care l-au avut acasă.

Oasele descoperite arheologic și inscripțiile de pe oracolele dinastiei Shang arată elefanți sălbatici în nordul Chinei, în zona Fluviului Galben, acum aproximativ trei mii de ani. Arealul lor s-a strâns treptat, de-a lungul secolelor, odată cu extinderea agriculturii și cu schimbările de climă, până la populațiile care trăiesc și azi în sudul provinciei Yunnan.

Deci simbolul chinezesc al elefantului s-a născut dintr-o amintire reală, nu dintr-o imagine importată. Iar asta explică de ce e atât de bine înrădăcinat în cultura vizuală chineză.

Elefanții de la curtea imperială

Partea cea mai spectaculoasă a poveștii, și cea pe care nu o găsești nicăieri în română.

La curtea Qing exista o instituție dedicată elefanților dresați, la Beijing. Animalele veneau ca tribut din regatele din sud și sud-est — se păstrează documentate două ofrande ale regatului Gurkha, din 1792 și 1795, cu tot cu contextul lor diplomatic.

În Marea Procesiune Imperială mergeau cinci „elefanți ai comorii” (寶象, bao xiang), care purtau vase de bronz, și patru „elefanți conducători” (導象, dao xiang) în frunte.

Adică motivul taiping youxiang — elefantul cu vaza — nu era doar un obiect de porțelan. Era un spectacol viu, pus în scenă de ceremonialul imperial: elefanți adevărați, cu vase adevărate, defilând pe drumul împăratului.

Elefantul avea rang

Și încă un detaliu, care lămurește o confuzie răspândită.

Circulă în materialele românești ideea că „elefant” în chineză s-ar spune hsiang, cuvânt care ar însemna și „prim-ministru”. Sunt două caractere diferite: 象 (xiàng) e elefantul, iar 相 (xiàng) e demnitarul, consilierul suveranului, ca în 宰相 (zǎixiàng), cancelarul. Aceeași pronunție în chineza modernă, cuvinte diferite.

Dar legătura dintre elefant și rangul înalt există cu adevărat, doar că altfel și mai frumos: la curtea Qing, elefanții erau înregistrați și puteau urca în ranguri, după o logică asemănătoare promovării funcționarilor. Erau răsplătiți pentru ascultare și aveau o poziție ceremonială foarte apropiată de persoana împăratului.

Elefantul nu însemna „prim-ministru”. Elefantul era, la propriu, un demnitar al curții.

Elefantul în budism

Budismul a adus în China un al doilea strat de sens, la fel de puternic ca primul.

Elefantul alb din visul reginei Māyā

În biografiile budiste ale lui Buddha, mama lui, regina Māyā, visează un elefant alb care intră în trupul ei — semnul conceperii viitorului Buddha. Episodul apare în tradiția textuală Lalitavistara și e una dintre cele mai reprezentate scene din arta budistă.

De aici vine asocierea dintre elefantul alb și puritate, început binecuvântat, veste bună.

Samantabhadra pe elefantul cu șase colți

În Sutra Lotusului, unul dintre cele mai importante texte ale budismului est-asiatic, bodhisattva Samantabhadra — Puxian 普賢 în chineză — apare călare pe un elefant alb cu șase colți.

Imaginea a devenit una dintre cele mai iubite din arta chineză: statui de porțelan Dehua, sculpturi Ming în lemn, figurine de porțelan alb din colecțiile marilor muzee. Elefantul e aici vehiculul înțelepciunii care acționează — puterea pusă în slujba unui scop bun.

Elefantul-comoară

În lista celor Șapte Comori ale monarhului universal din budism apare și un elefant-prețios, alături de cal, de roată și de celelalte însemne. E încă un motiv pentru care elefantul se leagă, în cultura chineză, de ideea de domnie dreaptă și de bunăstare a țării.

Mituri despre elefantul feng shui

„Trebuie neapărat cu trompa în sus”

Nu. Arta chineză folosește ambele poziții, iar sculpturile monumentale de pe drumul mormintelor imperiale Ming au trompa coborâtă. Alege poziția după ce vrei de la obiect, nu de teamă.

„Elefantul cu trompa în jos pierde norocul”

E o vorbă din folclorul occidental modern, înrudită cu cea despre potcoavă. În feng shui, perechea cu trompa în jos este chiar forma cerută pentru remediul de familie și copii.

„Elefantul atrage bani”

Nu direct. Elefantul aduce stabilitate, protecție și sprijin. Banii apar în compozițiile în care elefantul poartă altceva — broasca, pepita, monedele — iar acolo sensul îl dă obiectul purtat, nu elefantul.

„Elefantul cu vaza înseamnă prosperitate”

Înseamnă pace. Vaza, 瓶 píng, trimite fonetic la 平 píng, „pace”, nu la bogăție. E un sens mai înalt, legat la curtea Qing chiar de legitimitatea domniei.

„Elefantul trebuie pus obligatoriu în Vest”

Vestul e sectorul copiilor, deci locul perechii pentru descendenți. Pentru sprijin, locul e Nord-Vestul. Nu există un sector universal al elefantului.

„Elefanții trebuie să fie întotdeauna doi”

Nu. Perechea are rost la intrare și acolo unde remediul o cere. Un elefant singur e o alegere la fel de bună — și e forma majorității pieselor din muzee.

„Ganesh e simbol feng shui”

Ganesh e hindus, nu chinezesc. Poate sta liniștit în aceeași casă cu simboluri feng shui, dar e altă tradiție și are alte reguli.

Cum alegi un elefant

Întâi funcția, apoi modelul.

• Pentru sprijin și stabilitate: un elefant singur, de metal sau piatră, în Nord-Vest.
• Pentru pace în casă: elefantul cu vaza, în living.
• Pentru copii și familie: pereche cu trompa coborâtă, în Vest.
• Pentru carieră: maimuța pe elefant, pe birou.
• Pentru bani care rămân: elefant cu broasca cu trei picioare sau cu monede.

Verifică apoi două lucruri practice: să fie întreg, fără ciobituri, și să aibă greutate — un elefant care se răstoarnă la cea mai mică atingere contrazice tocmai ideea pe care o reprezintă.

Întreținere

Se șterge de praf ca orice obiect. Nu are nevoie de ritual, de sare sau de încărcare la Lună. Dacă se sparge, se înlocuiește — nu are nicio semnificație negativă, înseamnă doar că a căzut.

Întrebări frecvente

Surse

Hui-chun Yu, „When There Is Peace, There Are Elephants”, în Martina Siebert, Kai Jun Chen, Dorothy Ko (eds.), Making the Palace Machine Work: Mobilizing People, Objects, and Nature in the Qing Empire, Amsterdam University Press, 2021, pp. 271–290. https://uplopen.com/chapters/e/10.1515/9789048553228-017

National Palace Museum, Taipei — 太平有象瓷尊, porțelan, dinastia Qing, secolul al XVIII-lea, nr. inv. 故瓷012920N000000000. https://digitalarchive.npm.gov.tw/Collection/Detail/33014

National Palace Museum, Taipei — 掐絲琺瑯太平有象, email cloisonné, dinastia Qing, nr. inv. 中琺000502N000000000. https://digitalarchive.npm.gov.tw/Collection/Detail/54335

Art Institute of Chicago — suport pentru bețișoare parfumate în formă de elefant purtând o vază lobată, dinastia Yuan (1271–1368), nr. 195395. https://www.artic.edu/artworks/195395/joss-stick-holder-in-the-form-of-an-elephant-holding-a-lobed-vase

Metropolitan Museum of Art — elefant de jad cu vază, China, secolele XVIII–XIX, nr. inv. 02.18.740. https://www.metmuseum.org/art/collection/search/50958

Asian Art Museum, San Francisco — Crouching elephant, dinastia Qing. https://searchcollection.asianart.org/objects/2153/crouching-elephant

Brian Lander, „Wild Mammals of Ancient North China”, Journal of Chinese History — dovezile zooarheologice pentru elefanți sălbatici în nordul Chinei. https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-chinese-history/article/wild-mammals-of-ancient-north-china/F4887C505A7A485BA0BAE09697574565

Teng et al., „Long-term effects of cultural filtering on megafauna species distributions across China”, PNAS, 2020 — contracția arealului elefanților în ultimele două milenii. https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1909896116

Bai et al., „The recent Asian elephant range expansion in Yunnan”, Frontiers in Ecology and Evolution, 2022. https://www.frontiersin.org/journals/ecology-and-evolution/articles/10.3389/fevo.2022.889077/full

Yuri Komatsubara, „The Gurkha’s Offerings of Elephants and the Qing Court’s Responses in 1792 and 1795″, Meiji Asian Studies, vol. 1, 2019. https://www.isc.meiji.ac.jp/~asian_studies/vol1/

84000 — The Play in Full (Lalitavistara), traducere academică a textului budist care conține visul reginei Māyā. https://84000.co/translation/toh95

BDK America — The Lotus Sutra, capitolul despre Samantabhadra și elefantul alb cu șase colți. https://bdkamerica.org/download/1891

Metropolitan Museum of Art — Puxian (Samantabhadra), porțelan Dehua, China, secolul al XVIII-lea, nr. inv. 79.2.479. https://www.metmuseum.org/art/collection/search/50958

Ministerul Educației, Taiwan, Revised Mandarin Chinese Dictionary — 象 (xiàng), elefant / imagine, manifestare. https://dict.revised.moe.edu.tw/dictView.jsp?ID=7232

Ministerul Educației, Taiwan, Revised Mandarin Chinese Dictionary — 宰相 (zǎixiàng), cancelar / principal consilier al suveranului. https://dict.revised.moe.edu.tw/dictView.jsp?ID=138331

University of Detroit Mercy, James T. Callow Folklore Archive, fișa P882.31, 10 martie 1970 — atestarea credinței occidentale despre poziția trompei. https://libraries.udmercy.edu/find/special_collections/digital/cfa/index.php?field=boggsNum&term=P882.31

Fotografia elefantului de piatră de pe Calea Spiritelor a mormintelor Ming: Gary Todd, Wikimedia Commons, CC0. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ming_Tombs_Sacred_Way_Stone_Elephant_(9863914153).jpg

Fotografia statuii de porțelan alb cu Samantabhadra călare pe elefant, dinastia Ming, Inner Mongolia Museum: BabelStone, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Inner_Mongolia_Museum_white_porcelain_statue_of_Samantabhadra_riding_an_elephant.jpg