Pagoda în feng shui: ce face în casă, cele cinci elemente și pagoda pentru învățătură

Pagoda pe scurt

Pagoda este obiectul feng shui care nu alungă nimic — le absoarbe. Din tot repertoriul de remedii, ea e singura construită ca să închidă necazul înăuntru, nu să îl împingă în altă parte.

• Sunt două pagode diferite, cu funcții diferite: cea a celor cinci elemente, pentru protecție, și cea cu nouă niveluri, pentru învățătură și carieră.
• Pagoda celor cinci elemente conține toate cele cinci energii deodată — Pământ, Metal, Lemn, Apă, Foc — și de aceea dizolvă influențele proaste în loc să se lupte cu ele.
• Multe pagode au un compartiment care se deșurubează, în care se pune ceva înăuntru și se sigilează. Nu e o invenție: pagodele adevărate erau construite exact ca să conțină ceva.
• Pagoda pentru învățătură are în spate o istorie reală: în China, orașele întregi construiau turnuri ca să le meargă bine copiilor la examene.
• Un manual chinezesc de feng shui din 1844 recomandă negru pe alb ridicarea unei pagode acolo unde localnicilor nu le merge la învățătură.
• Se scrie niveluri, nu „nivele” — și se numără cu grijă, pentru că înseamnă lucruri diferite.

Ce face pagoda în casă

Pagoda lucrează altfel decât toate celelalte remedii, iar diferența asta e chiar motivul pentru care merită să o ai.

Un clopoțel de metal slăbește o influență rea. O oglindă o întoarce. Un gardian o sperie. Pagoda face altceva: o primește înăuntru și o închide acolo.

De asta e obiectul pe care îl pui atunci când nu vrei ca problema să se mute în camera de alături. Nu deviezi nimic, nu împingi nimic — capătul drumului e în interiorul pagodei.

Protecție care nu se vede

Pagoda nu are chip, nu are colți, nu are privire. E un turn frumos, pe care oricine îl ia drept obiect de decor. Poți să o pui în living, pe birou, la vedere, fără să explici nimănui nimic.

Pentru multă lume ăsta e argumentul decisiv: e cel mai discret obiect de protecție din tot feng shui-ul.

Un singur obiect, toate cele cinci energii

Cele cinci secțiuni suprapuse ale pagodei nu sunt decorative. Fiecare e o formă geometrică asociată unui element, iar împreună acoperă tot ciclul. Un obiect care conține toate cele cinci energii nu are cum să intre în conflict cu nimic din casă — se așază oriunde, fără calcule.

Liniște

Efectul pe care îl descriu cel mai des oamenii care o au nu ține de doctrină, dar e real: o pagodă masivă, pe un corp de mobilă solid, așază camera. E un obiect cu greutate, cu verticalitate și cu simetrie, iar ochiul îl citește ca pe un punct fix.

La ce te ajută, concret, pagoda

Întrebarea reală nu e „ce simbolizează”, ci „ce se schimbă la mine acasă dacă o pun”. Iată răspunsul, pe situații.

Dacă ai un an în care se strică lucrurile pe rând

Aici lucrează pagoda celor cinci elemente, și e utilizarea ei principală. În feng shui există o influență anuală asociată cu obstacolele, accidentele, pierderile financiare și lucrurile care se strică toate odată. Nu se combate frontal — se dizolvă.

Pagoda o face pentru că are toate cele cinci elemente: influența intră în ciclu și se consumă acolo. Se pune în sectorul afectat în anul curent și se lasă pe loc.

Dacă în casă e cineva bolnav des

A doua influență problematică e cea legată de sănătatea slabă, de oboseala care nu trece și de bolile care se lungesc. Același obiect, alt sector.

Nu ține loc de doctor și nu vindecă nimic. Dar în logica feng shui, un sector al bolii lăsat neîngrijit e o problemă care se adună — iar pagoda e remediul cel mai complet pentru el.

Dacă ai un copil care dă examene

Aici intră cealaltă pagodă, cea pentru învățătură. Și e simbolul cu cea mai serioasă istorie din tot feng shui-ul aplicat: în China, comunități întregi construiau turnuri anume ca să le meargă bine candidaților lor la examenele imperiale. Nu metaforic — literal, cu bani publici și cu magistratul în frunte.

Se pune pe biroul de studiu, la vedere.

Dacă vrei o promovare sau ai un examen profesional

Aceeași pagodă. Funcția ei nu e „școala” în sens îngust, ci tot ce se obține prin examinare: concursuri, licențe, atestate, interviuri, orice situație în care cineva te evaluează și decide.

Dacă tocmai te-ai mutat

O pagodă e printre primele obiecte pe care le pui într-o casă nouă. Nu ai încă timp să calculezi sectoare, nu știi ce a fost acolo înainte, iar pagoda e obiectul care acoperă cel mai mult cu cea mai puțină informație.

Dacă vrei un cadou care nu dă greș

Un obiect de protecție, frumos, care se potrivește în orice casă, nu cere explicații complicate și nu obligă pe nimeni la nimic. La o mutare sau la începutul unui an, e aproape imposibil de greșit.

Ce nu face

Nu aduce bani direct, nu găsește parteneri și nu ia examenul în locul copilului. Pagoda lucrează pe protecție și pe reușită prin evaluare — două lucruri precise, pe care le face bine.

Pagoda celor cinci elemente

Aceasta e pagoda pe care o caută cei mai mulți oameni, și e cel mai complet remediu de protecție din feng shui.

Puterea ei nu stă într-o forță anume, ci în completitudine. Toate celelalte remedii lucrează cu un element: metal contra pământ, apă contra foc, lemn contra pământ. Pagoda le are pe toate cinci, suprapuse, în ordine.

Cele cinci forme, de jos în sus

Uită-te la o pagodă bună și vei vedea că fiecare secțiune are altă geometrie. Nu e stil — e conținut. În feng shui, fiecare element are o formă:

Secțiunea	Forma	Elementul
Baza	cub	Pământ — pătratul, stabilitatea, temelia
A doua	sferă	Metal — rotundul, tăria, precizia
A treia	trapez	Lemn — forma care crește în sus
A patra	bol	Apă — vasul care adună
Vârful	formă ascuțită	Foc — flacăra, punctul, transformarea

Așezate așa, de jos în sus, cele cinci formează un ciclu complet. De aici vine tot efectul obiectului: o influență negativă care ajunge în pagodă nu se lovește de un zid, ci intră într-un circuit din care nu mai iese.

Asta explică și de ce pagoda se poate pune oriunde, fără grija incompatibilităților. Un obiect care conține toate cele cinci energii nu poate fi în conflict cu niciun sector.

De ce funcționează pe influențele de Pământ

Cele două influențe anuale pe care le vizează pagoda — cea a obstacolelor și cea a bolii — sunt amândouă de natură Pământ. Iar Pământul, în ciclul celor cinci elemente, e hrănit de Foc, epuizat de Metal, controlat de Lemn și îmbibat de Apă.

O pagodă completă face toate patru lucrurile deodată. Nu alegi o strategie: le ai pe toate în același obiect.

Compartimentul care se deșurubează

Aici e detaliul care transformă pagoda dintr-un obiect frumos într-un obiect care se folosește.

Multe pagode bune au un compartiment gol la bază, care se deșurubează, iar unele au și unul în vârf. Se deschide, se pune ceva înăuntru, se închide la loc — și de atunci obiectul e considerat activat.

Ce se pune, în practica feng shui contemporană: o punguță cu pământ uscat, luat din curte sau dintr-un ghiveci din casă. Logica e directă și frumoasă — influențele pe care le vizezi sunt de natură Pământ, iar pământul din pagodă e capcana în care rămân prinse. Închizi capacul și acolo se termină drumul lor.

Și nu e o invenție de magazin. Pagoda e, prin însăși originea ei, un obiect care se umple. Stupele și pagodele adevărate erau construite ca să conțină ceva depus înăuntru: relicve, texte sacre, obiecte de cult. În budismul tibetan practica are chiar un nume — zung — și se aplică până azi: statuile și stupele mici se umplu cu suluri de mantre, ierburi, boabe și pietre, apoi baza se sigilează. Un obiect gol nu e considerat terminat.

Deci când deșurubezi baza pagodei tale și pui ceva înăuntru, faci exact ce s-a făcut dintotdeauna cu obiectul ăsta. Doar conținutul diferă.

Cum procedezi, practic:

• Deșurubează compartimentul de la bază. Dacă are și unul în vârf, deschide-l și pe acela.
• Pune în fiecare o punguță mică de pânză sau de hârtie, cu pământ uscat.
• Închide bine la loc.
• Așază pagoda în sectorul care are nevoie de ea și nu o mai muta prin casă.

Nu are nevoie de nimic altceva. Fără sare, fără tămâie, fără încărcare la Lună.

Pagoda pentru învățătură și examene

Dacă există un simbol feng shui care chiar are documente în spate, acesta e.

În China imperială, singura cale de ascensiune socială trecea prin examenele imperiale. Un tânăr dintr-un sat oarecare putea ajunge demnitar dacă lua examenul — și nimic altceva nu conta. Miza era enormă, pentru familie și pentru localitate deopotrivă.

Iar comunitățile au făcut ce fac oamenii când miza e mare: au construit.

Turnurile care se ridicau pentru examene

Se numeau turnul lui Wenchang (文昌塔), turnul vârfului literar (文峰塔) sau turnul pensulei (文筆塔). Se ridicau de către prefecturi și județe, în locuri alese cu grijă, cu un scop declarat: să le meargă mai bine candidaților locali la examene.

Practica e atestată încă din secolul al XII-lea și devine obișnuită în dinastiile Ming și Qing. Nu e o interpretare modernă — e consemnată în cronicile locale, iar unele dintre turnuri există și azi.

Un exemplu concret: la Jingjiang, în provincia Jiangsu, magistratul Zhu Bangxian a inițiat în 1595 construcția unui turn al vârfului literar, pe un amplasament ales după criterii de feng shui. Lucrarea, începută cu trei niveluri, a fost terminată în 1618 și a ajuns la șapte. Cronica județului spune limpede de ce s-a construit: pentru cultivarea vieții literare a locului.

Un altul, în Quxian, provincia Sichuan, e explicat de administrația de azi prin două formule luate din gazeta locală: 昌科举 — „să prospere examenele imperiale” — și 兴文运, „să înflorească norocul literar”.

Manualul din 1844

Cea mai bună dovadă e însă un manual de feng shui, scris de Gao Jiannan în 1844. Textul spune, ca instrucțiune practică: acolo unde cărturarii locului nu reușesc să se afirme, trebuie creat un vârf ascuțit, în formă de pensulă de scris. Iar dacă terenul e plat și nu există un asemenea vârf, se ridică o pagodă înaltă care să îl înlocuiască.

Asta nu e folclor de internet. E o rețetă de feng shui, scrisă într-un manual chinezesc, cu peste o sută optzeci de ani în urmă, care prescrie pagoda ca remediu pentru succesul la învățătură.

Obiectul pe care îl pui azi pe biroul copilului e versiunea de casă a acelui turn.

Wenchang, zeul examenelor

Turnurile poartă numele lui Wenchang, care începe ca o constelație și devine, prin secolul al XII-lea, divinitatea învățăturii și a examenelor. În 1316 primește consacrare imperială, cu titlul de Wenchang Dijun (文昌帝君).

De aici vine numele obiectului și tot registrul lui: nu „inteligență” în general, ci reușită în fața unei comisii.

La ce e bună azi

Pentru orice situație în care cineva te evaluează și decide:

• examene școlare — bacalaureat, admitere, teze
• concursuri — de admitere, de ocupare a unui post
• licențe și atestate profesionale
• interviuri de angajare
• evaluări la locul de muncă, când se decide o promovare

Se pune la vedere, pe masa de studiu sau pe birou.

Câte niveluri trebuie să aibă

Prima regulă e să știi ce numeri. La o pagodă, „nivel” poate însemna etaj, streașină sau secțiune decorativă — iar oamenii se ceartă degeaba pentru că numără lucruri diferite.

La obiectele de casă lucrurile sunt simple: numeri secțiunile suprapuse.

Cinci

Pentru pagoda celor cinci elemente. Cele cinci secțiuni sunt chiar cele cinci elemente, deci numărul nu e o convenție — e conținutul obiectului.

Nouă

Forma clasică a pagodei pentru învățătură. Nouă e numărul cel mai înalt dintre cifrele simple și, în cultura chineză, numărul asociat cu împlinirea și cu vârful — potrivit pentru un obiect care înseamnă „ajungi până sus”.

Șapte, treisprezece

Ambele apar la pagodele reale. Turnul din Jingjiang are șapte niveluri; Pagoda de Fier din Kaifeng, ridicată în 1049, are treisprezece. Sunt alegeri bune și frumoase, mai ales dacă îți place obiectul.

Ce nu trebuie să crezi

Că mai multe niveluri înseamnă automat mai multă putere. Pagodele istorice nu urmează nicio scară de felul ăsta — cea mai veche pagodă chinezească păstrată, Songyue, din anul 523, are cincisprezece registre de streșini și nu e cu nimic „mai puternică” decât una cu șapte.

Alege numărul după funcție: cinci pentru protecție, nouă pentru învățătură. Restul e estetică.

Unde se pune pagoda

Regula de bază: la vedere, pe ceva solid, cu spațiu deasupra. O pagodă e un obiect vertical — dacă îi pui un raft la cinci centimetri deasupra vârfului, îi anulezi tocmai calitatea principală.

În sectorul care are nevoie de remediu

Pentru pagoda celor cinci elemente, acesta e locul cel mai important. Influențele anuale își schimbă poziția în fiecare an, la începutul anului feng shui, în februarie — deci și sectorul în care stă pagoda se schimbă. Pozițiile pe anul curent le găsești în secțiunea de feng shui anual de pe site.

Sectorul îl identifici stând în mijlocul locuinței, cu busola telefonului.

Pe biroul de studiu

Pentru pagoda cu nouă niveluri. Se pune pe masa la care se învață, în stânga sau în față, unde intră în câmpul vizual fără să încurce.

Dacă e vorba de un copil, pune-o suficient de sus cât să nu fie luată la joacă.

În living

Pentru pagodele mari, cele de peste douăzeci de centimetri. Camera principală e locul unde un obiect de protecție are cel mai mult sens, pentru că acolo stă familia.

Se așază pe un corp de mobilă masiv, nu pe o etajeră îngustă.

La birou

Merge foarte bine într-un birou, mai ales varianta metalică. E discretă, nu are simbolistică vizibilă pentru cine nu știe și arată ca un obiect de design.

În mașină și la tine

Cardurile și amuletele cu pagodă sunt exact pentru asta. Nu sunt o variantă „mai slabă” — sunt formatul potrivit pentru o protecție care trebuie să te însoțească.

Unde nu se pune

• În baie sau lângă WC. Regulă generală pentru orice simbol.
• Pe podea. E un obiect al verticalității; jos își pierde sensul.
• Sub un raft, sub o grindă, sub o scară. Are nevoie de spațiu liber deasupra.
• Îngropată între alte obiecte. O pagodă înconjurată de bibelouri nu se mai vede, deci nu mai lucrează.
• Ciobită sau cu secțiuni lipsă. O pagodă căreia îi lipsește un nivel nu mai are cele cinci elemente. Se înlocuiește.

Materiale, mărime, întreținere

Din ce e mai bine

Metalul e alegerea cea mai bună pentru un remediu, și din două motive. Primul e practic: o pagodă de metal are greutate, stă bine și nu se răstoarnă. Al doilea ține de conținut — Metalul e elementul care epuizează Pământul, adică exact ce trebuie împotriva influențelor pe care le vizezi.

Variantele aurite adaugă strălucire și sunt cele mai căutate ca obiect de prezență. Rășina e alegerea accesibilă și funcționează, mai ales la formatele mici. Cristalul și sticla Liuli sunt frumoase și potrivite pentru birou.

Cât de mare

Mai important decât dimensiunea e proporția cu locul. O pagodă de zece centimetri pe un birou lucrează la fel de bine ca una de treizeci în hol.

Ce contează cu adevărat: să se vadă. O pagodă mare, pusă într-un colț întunecat, e mai puțin utilă decât una mică, pusă la vedere.

Pentru living și pentru intrare, alege ceva cu prezență. Pentru birou și masa de studiu, ceva discret.

Întreținere

Se șterge de praf ca orice obiect. Nu are nevoie de ritual, de sare sau de încărcare la Lună. Dacă are compartiment, verifici din când în când că e bine închis.

Dacă se sparge sau i se pierde o secțiune, se înlocuiește. Nu are nicio semnificație negativă — înseamnă doar că a căzut.

De unde vine pagoda

Partea asta merită știută, pentru că schimbă felul în care privești obiectul de pe raft.

Din stupa indiană

Pagoda chinezească coboară din stupa budistă indiană — movila care adăpostea relicvele. Când budismul a ajuns în China, chinezii nu au copiat forma rotundă indiană: au tradus-o în limbajul lor arhitectural, cel al turnului cu etaje și streșini.

Așa s-a născut ta (塔), pagoda chinezească: un obiect budist ca funcție, chinezesc ca formă.

Cele mai vechi

Pagoda Songyue, de la Dengfeng, în Henan, e cea mai veche pagodă de cărămidă păstrată din China. A fost ridicată în 523 și are un plan cu douăsprezece laturi, unic între pagodele chinezești.

Marea Pagodă a Gâștei Sălbatice, din Xi’an, a fost construită în 652 pentru călugărul Xuanzang, cel care adusese din India textele budiste. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO, ca element al Drumurilor Mătăsii, înscris în 2014.

Pagoda de lemn din Yingxian, ridicată în 1056, e cea mai veche pagodă din lemn păstrată integral — aproape șaptezeci de metri, fără un singur cui de fier.

Pagoda de Fier din Kaifeng, din 1049, are treisprezece niveluri și nu e din fier: e placată cu ceramică smălțuită brun-roșcată, iar culoarea i-a dat numele.

Obiectul care conține

Funcția inițială e cea care contează pentru noi: pagoda a fost, de la început, un obiect construit ca să conțină ceva — relicve, texte, obiecte de cult.

Iar pagodele mici nu sunt nici ele o noutate. Muzeul din Fujian are o pagodă de bronz din perioada Celor Cinci Dinastii; National Palace Museum are una de bronz aurit din 1631; există și pagode de jad din secolul al XVIII-lea în colecții occidentale.

Deci obiectul mic de pe raftul tău are strămoși de muzeu.

Cele cinci forme, în tradiția budistă

Ideea că o construcție sacră poate fi făcută literalmente din cele cinci elemente nu e nouă și nu e comercială. În Japonia există un monument care o pune în piatră: gorintō (五輪塔), „pagoda celor cinci cercuri”.

E un obiect real, adoptat în budismul ezoteric japonez la mijlocul perioadei Heian, cu exemplare datate din 1169. Cele cinci forme suprapuse — cub, sferă, piramidă, semilună, giuvaier — sunt chiar cele cinci elemente ale cosmologiei budiste, iar pe multe exemplare caracterele lor sunt scrise pe fiecare secțiune, ca să nu fie niciun dubiu.

Mai important pentru noi: gorintō se făcea și mic, din lemn, lut sau metal, ca ofrandă. Deci pagoda celor cinci elemente în format de casă are un precedent vechi de aproape o mie de ani.

Un detaliu de terminologie merită lămurit, pentru că se încurcă des: cele cinci elemente budiste nu sunt aceleași cu cele cinci elemente din feng shui. Cosmologia budistă lucrează cu pământ, apă, foc, vânt și spațiu; feng shui-ul lucrează cu Lemn, Foc, Pământ, Metal și Apă. Sunt două sisteme de cinci, care s-au întâlnit în același obiect.

Pagoda pe care o cumperi azi e citită în cheia feng shui — cu Wu Xing, cele cinci elemente chinezești — iar formele ei corespund exact geometriei acestora. Așa se și explică.

Mituri despre pagoda feng shui

„Pagoda e un simbol chinezesc vechi de mii de ani”

Pagoda vine odată cu budismul, iar cel mai vechi exemplar păstrat e din 523. Sunt o mie cinci sute de ani — o vechime reală și impresionantă, care nu are nevoie de exagerare.

„Cu cât are mai multe niveluri, cu atât e mai puternică”

Nu. Numărul de niveluri spune la ce folosești obiectul, nu cât de tare e. Cinci pentru protecție, nouă pentru învățătură.

„Pagoda cu 13 niveluri e pagoda înțelepciunii”

Treisprezece e un număr arhitectural real — Pagoda de Fier din Kaifeng îl are. Dar nu există o tradiție care să lege treisprezece de înțelepciune. E o pagodă frumoasă, nu una specializată.

„Pagoda celor 9 elemente”

Formulare greșită, care circulă mult: nu există „nouă elemente” în feng shui. Elementele sunt cinci. Obiectul acela are nouă niveluri, iar asta e cu totul altceva.

„Pagoda pentru studiu se pune obligatoriu în Nord-Est”

În istoria turnurilor literare chinezești, direcția care apare cel mai des e sud-estul, iar amplasamentul se alegea după forma terenului. Regula „neapărat Nord-Est” e o simplificare modernă. Pentru un obiect de birou, ce contează e să fie pe masa la care se învață.

„Pagoda purifică aerul din cameră”

Pagoda lucrează simbolic și elemental, nu chimic. Nu filtrează nimic și nu are frecvențe. Puterea ei stă în cele cinci elemente și în ce reprezintă, nu într-un efect fizic.

„Pagoda budistă și turnul pentru examene sunt același lucru”

Nu. Au aceeași formă, dar origini diferite: pagoda budistă vine din stupa și adăpostește relicve, iar turnul literar e o preluare a formei într-un scop confucianist și geomantic — reușita la examene. De aceea și obiectele de azi sunt două, nu unul.

Cum alegi o pagodă

Întâi funcția, apoi modelul.

• Pentru protecție și pentru anii grei: pagoda celor cinci elemente, de metal, cât mai masivă.
• Pentru școală, examene, promovare: pagoda cu nouă niveluri, pe birou.
• Pentru protecție pe drum sau la tine: card sau amuletă.
• Pentru cadou: o pagodă metalică de dimensiune medie e alegerea cea mai sigură din tot magazinul.

Verifică apoi trei lucruri practice: să fie întreagă, cu toate secțiunile la locul lor; să aibă greutate, ca să stea bine; și, dacă are compartiment, să se deșurubeze ușor și să se închidă etanș.

Întrebări frecvente

Surse

Daniel Burton-Rose, „Wenchang Buildings in Late Imperial China: A Consideration of the Visual Record in Late Imperial Local Gazetteers”, Journal of the European Association for Chinese Studies, vol. 3, 2022, pp. 59–84. https://journals.univie.ac.at/index.php/jeacs/article/view/7741

Terry F. Kleeman, A God’s Own Tale: The Book of Transformations of Wenchang, the Divine Lord of Zitong — monografie despre originea cultului Wenchang. https://www.jstor.org/stable/jj.18254681

Tracy Miller, „Of Palaces and Pagodas: Palatial Symbolism in the Buddhist Architecture of Early Medieval China”, Frontiers of History in China, 10(2), 2015, pp. 222–263. https://doi.org/10.3868/s020-004-015-0014-1

Wei-Cheng Lin, „Performing Center in a Vertical Rise: Multilevel Pagodas in China’s Middle Period”, Ars Orientalis, 2016. https://quod.lib.umich.edu/a/ars/13441566.0046.005/–performing-center-in-a-vertical-rise-multilevel-pagodas?view=fulltext

Administrația locală Jingjiang, Jiangsu — cronica turnului Wenfeng, început în 1595 de magistratul Zhu Bangxian și finalizat în 1618. https://www.jingjiang.gov.cn/zjjj/jjgk/whct/art/2022/art_8b90e5e5daf94380b03fab1743a3d2cd.html

Administrația districtului Quxian, Sichuan — Sanhui Wenfeng Tower și formulele 昌科举 / 兴文运 din gazeta locală. https://www.quxian.gov.cn/news-show-20100.html

Yellow River Conservancy Commission — turnurile Wenfeng, construite pentru 兴文运、昌科举. https://www.yrcc.gov.cn/hhwh/wxyc/202403/t20240323_427841.html

Administrația provinciei Henan — Pagoda Songyue, 523, cea mai veche pagodă de cărămidă păstrată din China, plan dodecagonal, 15 registre de streșini. https://ytsc.rootinhenan.gov.cn/sitesources/ytsc/page_pc/hnly/zywh/article5892c3b8fa8148578e730259f7329c39.html

UNESCO — „Silk Roads: the Routes Network of Chang’an-Tianshan Corridor”, înscris în 2014, include Marea Pagodă a Gâștei Sălbatice din Xi’an. https://whc.unesco.org/en/list/1442/

UNESCO, Tentative List — „Wooden Structures of Liao Dynasty”, care include pagoda de lemn din Yingxian (1056). https://whc.unesco.org/en/tentativelists/5803/

Administrația districtului Shunhe, Kaifeng — Pagoda de Fier, 1049, octogonală, 13 niveluri, ceramică smălțuită. https://www.shunhequ.gov.cn/kfsshhzqwz/c00173/pc/content/content_1876531828957724672.html

JAANUS, Japanese Architecture and Art Net Users System — gorintō 五輪塔, cele cinci forme și cele cinci elemente; cel mai vechi exemplar, Chūsonji, 1169. https://www.aisf.or.jp/~jaanus/deta/g/gorintou.htm

Tokyo National Museum, ColBase — recipient pentru relicve în formă de gorintō, cu explicația celor cinci mari elemente. https://colbase.nich.go.jp/collection_items/tnm/E-19838?locale=ja

Fotografia Pagodei Songyue: Gary Todd, Wikimedia Commons, CC0. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:523_AD_Songyue_Monastery_Pagoda,_Northern_Wei,_Oldest_Chinese_Brick_Pagoda_in_Existence_(10201647923).jpg

Fotografia unui gorintō de la Kōyasan, cu caracterele celor cinci elemente vizibile: WolfgangMichel, Wikimedia Commons, CC0. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gorinto-Koyasan-Japan.jpg